Este oficial, s-a anulat prima etapa de Slalom Paralel.
Probabil ca e mai bine asa, se mai incalzeste vremea, se mai usca terenul si se
mai lungeste si ziua... Dar pe de alta parte ne mai da putin timp pentru
pregatiri. Astept cu nerabdare sa ma urc in masina de concurs la urmatoarele
antrenamente, sper ca eu sa fiu pregatit 100% deoarece masina a fost tot timpul
perfecta din toate punctele de vedere. Pot spune ca mai mult am dezamagit-o eu
pe ea, decat ea pe mine.
Pentru ca saptamana trecuta am prezentat un membru al
echipei BRT(Budai Rally Team), saptamana asta voi scrie cate ceva despre o
persoana, membra a echipe BRT, care traieste la maxim tensiunea din timpul curselor
la care iau parte.
Este mama mea, cu
siguranta 80% din persoanele de la slalom o stiu. Ea impreuna cu tatal meu sunt practic sponsorii mei
principali si mama este cea care are ultimul cuvant cand e vorba sa particip la o
competitie. Recunoaste ca nu ii prea place sa mearga la concursuri, dar nu a
lipsit de la nici unul. Este foarte bucuroasa dupa ce se termina concursul,
pentru ea nu conteaza rezultatul ci faptul ca s-a terminat cu bine concursul.
Este probabil singura persoana spectator care pe parcursul a
3 ani nu si-a schimbat locul din care priveste masinile . Traieste la fel ca
mine emotiile in ziua concursului si este foarte atenta sa nu imi lipseasca
ceva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu